Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘mediu’ Category

Ecologişti şi nu prea

România se situează pe locul al 20-lea în topul 30 al ţărilor europene, unde este bine să trăieşti. Asta arată un sondaj realizat de New Economics Foundation ce a evaluat bunăstarea populaţiei în raport cu cantitatea de resurse ecologice consumate.

Pe primele cinci locuri ale acestui clasament se află, în ordine, Islanda, Suedia, Norvegia, Elveţia şi Cipru, în timp ce ultimele cinci locuri sunt ocupate de Lituania, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Luxemburg şi Estonia. Marea Britanie este plasată pe locul al 21-lea în acest top, pentru că este una dintre cele mai poluante ţări. Ţările “de tranziţie”, precum România, Bulgaria, Lituania şi Letonia, au cel mai scăzut nivel de bunăstare, cel mai scăzut nivel de satisfacţie şi cea mai mică speranţă de viaţă din Europa. Originala cercetare – Happy Planet Index – nu respectă analizele economice tradiţionale. Cercetătorii au încercat să combine criteriile subiective cu cele obiective pentru a înţelege relaţia dintre “nivelul de bunăstare” raportat de cetăţean şi resursele materiale, naturale ale ţării. Au fost măsurate cantitatea de emisii de dioxid de carbon eliminate anual în fiecare stat, gradul de satisfacţie şi speranţa de viaţă ale populaţiei fiecărei ţări, în acest fel calculându-se cât de eficient sunt convertite resursele fiecărui stat în bunăstare. Materialul a fost realizat şi publicat împreună cu Fundaţia Prietenii Pămânntului şi a arătat că, în general, Europa este din ce în ce mai ineficientă în a furniza cetăţenilor săi starea de bunăstare exprimată în termeni de fericire relativă şi speranţă de viaţă.

BUNĂSTARE. Specialiştii spun că gradul de poluare al bătrânului continent este mult mai mare în prezent decât era în 1961, fiind în urma altor regiuni de pe glob precum America de Sud, Insulele Caraibe, mare parte a Asiei, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Potrivit raportului, oamenii au aceleaşi probabilităţi de a avea o viaţă satisfăcătoare, indiferent de nivelul lor de consum. Danezii, suedezii, islandezii şi elveţienii raportează cel mai înalt grad de bunăstare subiectivă, în aceste state înregistrându-se şi cea mai înaltă speranţă de viaţă, alături de ţări din sudul continentului (Italia şi Spania). Nic Marks, fondatorul Centrului pentru bunăstare al NEF, a declarat, citat de agenţia Mediafax: “Ţări precum Islanda, cel mai fericit loc din Europa conform indexului nostru, indică faptul că fericirea nu costă mult”. “Combinaţia dintre politicile sociale puternice şi utilizarea pe scară din ce în ce mai largă a resurselor ecologice demonstrează că utilizarea mijloacelor pe care ţi le oferă mediul nu înseamnă sacrificarea bunăstării umane. De fapt, acest lucru ne poate face şi mai fericiţi”, a adăugat acesta. Simon Bullock, de la Friends Of The Earth, a declarat: “Nu numai că economiile (ţărilor – n.r.) folosesc de mai multe decenii surse de energie poluante, care distrug mediul de care depindem, dar acest lucru nici nu oferă un nivel mai mare de fericire”. Analiza Happy Planet Index este diferită, prin metodologia sa, de Human Development Index, realizat de ONU, care utilizează drept criterii speranţa de viaţă, nivelul de educaţie şi produsul intern brut pentru a calcula nivelul de bunăstare.

Sursă: http://www.jurnalul.ro/articole/97346/ecologisti-si-nu-prea

Read Full Post »

(Articol apărut în revista TIMPURI VERZI şi aici)

           Regimul comunist instalat în 1945 în România a avut în vedere industrializarea forţată a economiei ţării. Fiecare judeţ trebuia să aibă cât mai multe fabrici şi combinate. De această manie nu a scăpat nici oraşul Galaţi, unul dintre cele mai important noduri comerciale ale României.

            Beneficiind de uşurinţă cu care se putea efectua schimbul de mărfuri pe Dunăre şi Marea Neagră, guvernul lui Gheorghie-Gheorghiu Dej înfiinţează în 1965 Combinatul Siderurgic de la Galaţi, cel mai mare din Europa de Est la acea vreme. Capacităţile tehnologice erau impresionante, realizând la acea vreme 55,6% din producţia de oţel a României, 55% din cea a producţiei de laminate şi 90,4 % din producţia de tablă şi benzi laminate la rece. Totuşi, aceste performanţe sunt umbrite de efectul ucigător al poluării rezultate în urma activităţii combinatului, efecte care au fost trecute sub tăcere până în 1989.

            Studiile realizate de echipe de medici şi chimişti au relevat un aspect îngrozitor: numărul celor care suferă de boli ale sistemului respirator creşte exponenţial de la an la an, iar afecţiunile se cronicizează. S-a putut realiza chiar şi o schiţă de hartă a poluării, evidenţiindu-se faptul că cei care locuiesc în zona de vest a oraşului, înspre combinat, sunt mult mai bolnavi decât restul locuitorilor. Cei care suferă cel mai mult sunt tinerii şi bătrânii, statisticile medicale din 2006 cuprinzând peste 20.000 de copii şi 14.000 de adulţi cu afecţiuni respiratorii. Este şi normal, având în vedere că nivelul de emisii de oxizi de azot a crescut cu 8,52 % faţă de 2005, cantitatea de compuşi organici volatili – cu 4,07 %, emisiile de dioxid de carbon au sporit şi ele cu 2,8 %. În ceea ce priveşte cantitatea  pulberi în suspensie s-au înregistrat 20 de depăşiri ale valorii-limită, alarmant pentru un oraş cu 300.000 de oameni.

            Conform unui studiu realizat de ziarul local „Viaţa liberă”, într-un singur an, în Galaţi, rinita, rinofaringita şi faringita cronică au afectat 1.800 de copii, sinuzita cronică 414, bronşita cronică 153 şi astmul 168. Aproape 600 de tineri au fost diagnosticaţi cu afecţiuni ale pleoapei, aparatului lacrimal, orbitei sau conjunctivei. Doctorii au depistat un caz de tumoare malignă a traheii, bronhiilor şi plămânilor la copii şi şase la adulţi. Nici alimentarea cu apă nu este la standardele la care ar fi trebuit, înregistrându-se peste 2.000 de cazuri de îmbolnăvire prin boli asociate apei (1.780 de cazuri de boală diareică acută şi 102 cazuri de hepatită virală acută tip A). Poate că aceste statistici par doar o sumă de cifre scrie pe hârtie, dar reprezintă în realitate vieţi de oameni care sunt condamnate la o viaţă scurtată cu mulţi ani. Trist este că toate acestea se întâmplă numai din cauza faptului că interesul economic primează în detrimentul celui ecologic.

În ciuda privatizării şi a promisiunilor Mittal Steel privind reducerea de emisii nocive în aer, măsuri cu adevărat eficiente nu au fost luate. Recent, fabrica a dovedit că nu este 100% sigură din punct de vedere al protecţiei mediului. Un accident industrial, nu numai că a rănit 4 oameni, dar a provocat eliminarea unei cantităţi considerabile de amoniac în atmosferă, fiind depăşită de 14 ori cantitatea maxim admisă.

Timpul trece şi situaţia pare a nu se schimba în bine. Gălăţenii se îmbolnăvesc pe capete şi nu se ia nicio măsură fermă. În mod macabru, sănătatea oamenilor şi a naturii sunt sacrificate pe altarul realizărilor economice. Iar totul pare a fi cât se poate de normal.

Read Full Post »

Conducerea Camerei Deputaţilor a respins cererea a doi senatori ai UDMR şi respectiv PRM privind discutarea în procedură de urgenţă a unui proiect de lege care interzice folosirea tehnologiei bazate pe cianuri în minerit.

INIŢIATORI. Senatorii Eckstein Kovacs Peter (UDMR) şi Gheorghe Funar (PRM) au făcut această solicitare, arătând că iniţiativa lor legislativă „nu are coloratură politică”, a fost făcută „din respect pentru cetăţeni şi mediu” şi „se bucură de o largă susţinere a societăţii civile”. Cu toate acestea, conducerea Camerei a decis ca proiectul de lege să fie dezbătut în procedură normală, cu menţiunea ca termenul de depunere a raportului din partea comisiilor parlamentare să fie cât mai scurt. Amendamentul la Legea minelor iniţiat de senatorii Funar şi Eckstein, care propune interzicerea totală a cianurii în minerit, a fost respins de plenul Senatului la 30 mai, fiind trimis Camerei Deputaţilor, care este cameră decizională. Potrivit amendamentului la Legea minelor: „Activitatea minieră, bazată pe folosirea tehnologiei prin cianuri, în orice etapă a exploatării aurului şi argintului, precum şi în orice etapă a procesării şi înnobilării reziduurilor este interzisă”.

Sursă: Jurnalul Naţional

Read Full Post »

Astăzi sosesc în România tehnicieni din Ministerului Mediului din Italia , în vederea perfectării unui acord privind transferul de gunoaie menajere. Vizita are loc pe fondul scandalului deşeurilor din oraşul Napoli şi provincie, care a suscitat noi proteste în Italia. Dacă Napoli a început să respire, nu acelaşi lucru se poate spune despre restul provinciei.

În provincia Salerno, sute de persoane care se opun redeschiderii locaţiei de depozitare din Parapoti, au ocupat gara din Montecorvino. Circulaţia trenurilor între Salerno şi Battipagia a fost întreruptă timp de circa 3 ore şi jumătate.
Preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano i-a telefonat duminică, în cursul după-amiezei, primarului din Montecorvino Pugliano unde sute de persoane au ocupat gara pentru a protesta împotriva descărcării gunoaielor la Parapoti.
La Parapoti, protestatarii au ameninţat cu ocuparea sediilor electorale din localităţile vecine.
Ministerul român al Mediului şi Dezvoltării Durabile a precizat, ieri că România nu a primit nicio solicitare oficială de depozitare şi incinerare pe teritoriul său a unei cantităţi de deşeuri care să provină din Italia. Ministerul precizează că orice import de deşeuri este autorizat de Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului (ANPM), pe baza unei notificări din partea statului care doreşte să facă o astfel de operaţiune. Conform acestei proceduri, autorităţile româneşti nu au fost notificate în legătură cu dorinţa vreunei ţări de a depozita sau incinera în România o cantitate de deşeuri. Pentru a evita apariţia unor transporturi ilegale de deşeuri, ministrul Attila Korodi a cerut ANPM să informeze toţi proprietarii sau administratorii de spaţii de depozitare de deşeuri în privinţa condiţiilor legale pentru desfăşurare de activităţi în acest domeniu că încălcarea acestora atrage sancţiuni prevăzute de lege.

Sursă: Cronica Română (via Forumul ZAPODIA)

Read Full Post »