Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘Apeluri catre ONG mediu’ Category

Guvernatorul Deltei Dunării vrea să dea în concesiune plajele Rezervaţiei, pentru ca acestea să fie administrate de consiliile locale din Sulina, Sfântu Gheorghe şi Corbu. Şi asta deşi plajele sunt zone sălbatice protejate. În plus, este greu de imaginat cum respectivele consilii locale vor amenaja plajele când primăriile nu au bani nici pentru iluminatul public.

Iniţiativa Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării s-a materializat într-un proiect de Hotărâre de Guvern, care a fost înaintat recent primăriilor Sulina, Sfântu Gheorghe şi Corbu. Şeful ARBDD, guvernatorul Paul Cononov, susţine că iniţiativa a venit ca urmare a unor cereri venite de la edilii celor trei localităţi, care ar vrea să administreze respectivele plaje, să le amenajeze şi să obţină profit de pe urma lor. Cel poreclit guvernatorul-gunoier susţine că tot mai mulţi turişti merg pe respectivele plaje şi că ele ar trebui incluse în circuitul turistic, mai ales că şi autorităţile locale doresc acest lucru. Surpriza cea mai mare este tocmai că primarii din respectivele localităţi susţin că nu au făcut nici un fel de cereri în acest fel şi că au primit de la ARBDD respectivul proiect de hotărâre de guvern. Cononov lasă să se înţeleagă că din postul de guvernator trebuie să vină în întâmpinarea consiliilor locale şi să le satisfacă acestora cererile, în loc să aibă grijă de ultimele plaje sălbatice ale Europei.

FĂRĂ FONDURI. Din informaţiile noastre, o astfel de investiţie nu este prevăzută pentru anul acesta în nici unul din bugetele locale ale celor trei localităţi. Mai mult decât atât, va fi interesat de văzut cum va administra Primăria Corbu plaja de la Grindu Chituc, în condiţiile în care localitatea se află la zeci de kilometri de malul mării. Autorităţile locale au dificultăţi şi în a întreţine drumurile din comună şi nu reuşesc nici măcar să schimbe becurile de la iluminatul public. Cum va putea o astfel de primărie să administreze hectare întregi de plajă virgină, să o utileze şi să o aducă la standardele cerute de autorităţile din turism? Cum va putea o astfel de primărie să aibă grijă de zona strict protejată Grindu Chituc, aflată în imediata vecinătate a plajei?

PRECEDENTE. Plajele din Rezervaţie au fost de-a lungul timpului în centrul atenţiei. Mai mulţi afacerişti au încercat de-a lungul anilor să „pună mâna” pe respectivele terenuri. Plaja de la Sulina, cea mai „vânată”, a fost pe punctul de a deveni staţiune turistică de lux, aerodrom sau chiar parc de eoliene. Ultimele iniţiative de acest gen au fost luate în 2006, numai intervenţia prefectului de Tulcea, Chirică Lefter, făcând ca respectivele investiţii să nu se realizeze.

INAMIC. În mandatul guvernatorului Paul Cononov, fost administrator al unei firme de salubritate din Tulcea cu datorii la stat, s-au luat foarte multe decizii controversate de-a lungul timpului. De la cedarea către Ministerul Agriculturii a resursei piscicole, în 2005, fapt ce a dus în scurt timp la un haos de nedescris în pescuitul din Deltă, înşişi pescarii din Rezervaţie cerând disperaţi oprirea braconajului. O dată cu instaurarea prohibiţiei la sturioni, au apărut neregulile în rândul firmelor care se ocupă cu acvacultura. Practic, au existat acuzaţii că acestea au fost lăsate să pescuiască mai mult decât aveau dreptul, inclusiv în prohibiţie. În mandatul lui Cononov, programul de reconstrucţie ecologică pentru care Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării primise diplome internaţionale de recunoaştere a fost îngropat definitiv. Autorităţile îşi exprimă de doi ani doar bunele intenţii în repornirea lui, nefăcându-se de fapt nimic. În plus, gârlele şi canalele Rezervaţiei, mai ales cele turistice, sunt colmatate şi aproape impracticabile, explicaţia fiind tot managementul defectuos practicat de guvernator.

După doi ani de când se află în post, Cononov nu are nici măcar proprietatea termenilor. Acesta spunea recent, într-un interviu, „populaţia piscicolă” în loc de „populaţiile de peşti”.

Pescarii protestează faţă de interzicerea pescuitului
Membrii Federaţiei Pescarilor din Delta Dunării vor protesta în faţa sediului Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, dacă se va aproba propunerea acestei instituţii privind interzicerea pescuitului în Deltă pe perioada caniculei, a anunţat preşedintele FPDD, Lucian Sanda. El a adăugat că protestele nu vor înceta decât atunci când conducerea ARBDD va fi demisă. „În Deltă nu există decât cazuri izolate de mortalităţi la peşti, iar propunerea ARBDD nu are nici un temei. Nu este normal ca pescarii să nu fie consultaţi înainte de a se propune o asemenea măsură. Şi acum se întâmplă exact ca atunci când s-au desfiinţat concesiunile din Deltă”, a afirmat Lucian Sanda. El a adăugat că a anunţat conducerea ARBDD cu privire la posibilul protest al pescarilor şi şi-a exprimat speranţa că propunerea acestei instituţii nu va fi aprobată. „Am discutat deja cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, care au primit propunerea ARBDD, şi sunt convins că măsura de interzicere a pescuitului nu va fi aprobată”, a spus Sanda.

Sursă: http://www.jurnalul.ro/articole/98616/salvati-plajele-deltei-de-guvernator

Anunțuri

Read Full Post »

Bombă nucleară la 100 de kilometri de Bucureşti
În ciuda protestelor ecologiştilor, în Bulgaria se construieşte o nouă centrală nucleară. Proiectul a obţinut finanţarea europeană şi va fi realizat folosindu-se o tehnologie sovietică.

„La Centrala Nucleară Belene se construieşte folosindu-se componente sovietice ieşite din uz” este semnalul de alarmă tras de organizaţia ecologistă „Friends of the Earth Europe”. Centrala de la Belene de la 100 de kilometri de Bucureşti a făcut obiectul mai multor reclamaţii în anii ’90 din partea României şi a mai multor organizaţii ecologiste până s-a renunţat la construcţie. Aceasta a fost recent reluată iar la Bucureşti nu se mai spune nimic cu toate că acum mai mulţi ani centrala era considerată un mare pericol. Anul trecut, preşedintele Băsescu lăuda proiectul şi ” excelenta colaborarea româno-bulgară”.

TEHNICĂ SOVIETICĂ. Situaţia de azi la Belene a fost semnalată de postul de radio „Deutsche Welle”. Centrala nucleară a primit o finanţare europeană. Banca Naţională Paris a câştigat oferta publică de 250 milioane de euro cu care compania de electricitate NEK va construi primul segment din centrala nucleară. Mai multe organizaţii ecologiste au protestat deja în mai multe rânduri faţă de decizia băncii francere. La sediul BNP, din Bruxelles, relata Deutsche Welle, protestatarii s-au îmbrăcat în costume de protecţie şi au declarat banca franceză „contaminată radioactiv”. Alte manifestaţii de protest s-au înregistrat la Paris şi în alte oraşe din Franţa. Dar şi la Berlin, Viena sau Amsterdam. Este interesant faptul că BNP Paribas este singura bancă europeană care a acceptat finanţarea proiectului bulgăresc. Alte 11 bănci europene, printre care Unicredit, Deutsche Bank, KBC, Commerzbank, Societe General, Citzbank sau Credit Suisse au refuzat orice participare, mai subliniază postul de radio german.

LICITAŢIE TRUCATĂ. Daniel Meijers, director al organizaţiei ecologiste „Friends of the Earth Europe” a declarat la Deutsche Welle: „La construcţia centralei nucleare de la Belene, se vor folosi părţi care au fost construite pentru proiectul anterior. Este un model rusesc care s-a folosit până acum numai în India şi China. Nu este foarte clar cum va funcţiona şi nici dacă este sigur pentru populaţie fiindcă reprezintă o combinaţie de tehnologie rusească, cu câteva componente vestice. Nu este centrala cea mai sigură din câte s-au făcut până acum.” Meijers vorbeşte şi de neregularităţi la licitaţie: „A fost şi o companie canadiană care a vrut să construiască la Belene, dar au renunţat din cauza fraudei săvârşite la licitaţia publică. Bulgarii i-au vrut pe ruşi şi nu pe canadieni. Este o întreagă afacere ilegală în Bulgaria cu achiziţiile publice.”

IMPLICAREA GAZPROM. Mai multe bănci ruseşti sunt interesate de finanţarea centralei nucleare Belene. Pentru finalizarea proiectului sunt necesare patru miliarde de euro. Presa bulgară a scris însă, conform postului de radio german, că indiferent care companie va fi selecţionată, aceasta va fi controlată de gigantul rusesc Gazprom, care este legat de Kremlin şi reprezintă „arma energetică” a lui Putin. Gazprombank deţine 51% din acţiunile Atomstroiexport, care va utiliza ca subcontractor compania franceză Framatome. Proiectul noii centrale nucleare prevede construcţia a două reactoare VVER de concepţie rusească de câte 1.000 megawaţi, identice cu cele de la Unităţile 5 şi 6 de la centrala nucleară Bulgară de la Kozlodui.

AMENINŢĂRI UITATE LA BUCUREŞTI. Planurile la Belene datează de la începutul acestui an dar nimeni de la Bucureşti nu a iniţiat nici un protest. Acum câţiva ani proiectul Belene era considerat de Ministerul Mediului de la Bucureşti unul din cele patru ameninţări majore de mediu pentru România, alături construcţia canalului Bâstroe. La finele lui 2004, când Bulgaria semna ultimele acorduri cu compania Parsons E&C Europe Ltd. pentru construcţia celei de-a doua centrale nucleare din Bulgaria, România a prezentat un raport asupra problemelor de mediu ridicate de acest proiect, în care se preciza că portul Belene este situat la 13 kilometri de Zimnicea şi la mai puţin de 100 de kilometri de Bucureşti.

„COOPERAREA EXCELENTĂ” A LUI BĂSESCU. Într-un interviu acordat anul trecut cotidianului bulgar Standart, preşedintele Băsescu lăuda centrala de la Belene. „Aceasta demonstrează încă o dată cooperarea excelentă între autorităţile române şi bulgare şi între ministerele Mediului din cele două ţări”, aprecia Traian Băsescu. La acea vreme Ministerul Mediului era condus de pedista Sulfina Barbu.

Sursă: http://www.jurnalul.ro/articole/99204/centrala-nucleara-din-fiare-vechi

Read Full Post »

Vom începe un itinerar prin spaţiul geografic al României, având ca subiect impactul negativ asupra mediului al centrelor industriale comuniste. Prima oprire este în judeţul Sibiu, unde oraşul Copşa Mică a devenit cunoscut în toată Europa drept cea mai poluată aşezare a „bătrânului continent”.

Loc blestemat

Inaugurată în 1939, fabrica de prelucrare a zincului şi a plumbului din concentrate miniere a constituit un pas înainte pentru dezvoltarea economică a oraşului. Totuşi,… (continuarea aici)

Read Full Post »

Reconstrucţia ecologică a Deltei Dunării, program premiat în trecut pentru eficienţa sa, bate pasul pe loc de mai bine de doi ani. Deşi guvernanţii dau asigurări că toată lumea, de la preşedinte la premier, se preocupă de situaţia din Rezervaţie, în realitate nu se face nimic.

Programul de reconstrucţie ecologică presupune, în termeni simpli, „inundarea” acelor amenajări agricole şi piscicole secate pe vremea comunismului şi care nu aduc nici un folos biodiversităţii Deltei. Practic, în plină Deltă, pe hectare întregi, există câmpuri întinse pe care se cultivă cereale, legume şi plante tehnice, activităţi în totală contradicţie cu ideea de Rezervaţie. Tot atunci, pentru accesul la resurse, au fost tăiate şi o serie de canale, cele mai multe pe direcţia nord-sud, în condiţiile în care canalele naturale din Deltă au direcţia vest-est, la fel ca cele trei braţe: Chilia, Sulina şi Sfântu
Gheorghe.

CONCESIONĂRI PE ZECI DE ANI. Mare parte din aceste amenajări au fost concesionate unor firme între 1996 şi 2000 de autorităţile locale (PNL-PD-PNŢCD) pe perioade începând cu 30 ani contra unor redevenţe anuale. Mai mult decât atât, aceiaşi liberalo-democraţi-ţărănişti au scos la vânzare şi mare parte din digurile din Rezervaţie, care acum au proprietari particulari. În acest context, stagnarea programului de renaturare este perfect explicabilă. Este practic ilegal să intri pe domeniul privat sau concesionat de firme private pentru a face renaturare. O reziliere a contractelor se poate face numani cu acordul concesionarilor. Altfel, poate însemna o nouă naţionalizare. Mai mult decât atât, Consiliul Judeţean refuză să întreprindă orice acţiune pentru că nu doreşte pierderea banilor din redevenţe. Cu alte cuvinte, este un cerc vicios, din care toţi refuză să iasă. La nivel declarativ însă, toată lumea se declară adepta reconstrucţiei ecologice „necesare, legitime şi imediate” şi arată cu degetul spre concesionari.

PLAJE VS AMENAJĂRI AGRICOLE. Administraţia Rezervaţiei, prin vocea guvernatorului Paul Cononov, îşi declară disponibilitatea de a prelua terenurile concesionate de Consiliul Judeţean şi de a demara cât mai repede procedurile pentru reconstrucţia ecologică. Este încă o dovadă de ipocrizie a actualei conduceri a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Cel supranumit guvernatorul-gunoier vrea să preia terenurile administrate de o altă instituţie în condiţiile în care vrea să dea în stânga şi-n dreapta terenurile pe care le administrează el. În timpul mandatului de doi ani al lui Cononov, regimul juridic a sute de hectare s-a modificat. Deşi domeniu public de interes naţional, o parte din terenuri a fost cadastrată şi intabulată de diverse consilii locale, alte sute de hectare au fost trecute ilegal în domeniul public de interes local, fiind apoi scoase la vânzare şi închiriere. Reacţiile guvernatorului în aceste cazuri au fost deseori întârziate, bâlbâite, insuficente denotând mai curând complicitate. Mai nou, Cononov vrea ca printr-un proiect de hotărâre de guvern să concesioneze plajele sălbatice de la Sulina, Sfântu Gheorghe sau Corbu.

ABERAŢIE
„Singura modalitate prin care aceste contracte de concesiune pot fi anulate fără a aduce prejudicii CJ este ca aceste amenajări să treacă în administrarea ARBDD, iar acest lucru se poate face relativ uşor, prin promovarea unui act normativ prin care să se realizeze acest lucru”
Paul Cononov, guvernatorul Deltei

Precedentul
Deşi se declară legate de mâini şi de picioare, autorităţile nu menţionează că au mai intrat cu picioarele în nişte contracte de concesiune încheiate în Deltă: cele semnate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, prin care s-a concesionat activitatea de pescuit din Rezervaţie. Aceste contracte fuseseră încheiate în 2002-2003 pe doar 10 ani şi au fost reziliate în 2006, majoritatea unilateral. Asta a dus la nenumărate procese împotriva statului, a ARBDD şi a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură. Câteva dintre aceste procese au şi fost câştigate de foştii concesionari piscicoli, statul fiind obligat să le plătească acestora, de la buget, despăgubiri de milioane de euro. Şi diverşi funcţionari publici aduşi în faţa instanţei trebuie să plătească despăgubiri, unul dintre aceştia fiind chiar şeful ANPA, Gheorghe Ştefan.

Sursă: http://www.jurnalul.ro/articole/98832/renaturarea-stagneaza

Read Full Post »

Nava cambodgiana scufundata in dreptul statiunii Venus a produs o unda de poluare pe o lungime de 10 km.

O pata de petrol in lungime de 10 km, aparuta in urma scufundarii navei Multitrader, sub pavilion Cambodgia, care a fost inghitita de mare joi seara, linga portul Mangalia, este purtata de curentii marini spre Ucraina. La bordul navei, in momentul scufundarii, se aflau aproximativ 300 kg de ulei mineral si 10 tone de motorina, conform informatiilor primite de la Apele Romane Dobrogea-Litoral. Nava transporta materiale de constructie: ciment, ipsos si var. Echipajul, format din sase membri, a fost salvat.

Reprezentantii Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta Constanta, ai Autoritatii Navale Romane si ai Directiei Apelor Dobrogea-Litoral au survolat zona cu un elicopter al Ministerului Internelor. Catalin Anton, purtatorul de cuvint al DADL, a precizat ca nava Albatros a ajuns in zona joi seara, la ora 22.30, avind la bord 40 de saci de produs absorbant antipoluant.

Irizatia de hidrocarbura observata se intinde pe o lungime de 10 km si are o latime variabila, cuprinsa intre 50 si 100 m, in zona statiunilor turistice Jupiter si Costinesti. Poluarea s-a produs in timpul rasturnarii si scufundarii navei. Cantitatea estimata in urma observarii la fata locului si a evaluarii efectuate cu un soft din dotarea Centrului Maritim de Coordonare al ANR s-a stabilit ca este de aproximativ 100 de litri si este intr-o continua diminuare, din cauza conditiilor de temperatura inalta a aerului si a apei la suprafata marii, care favorizeaza evaporatia si dispersia.

Dupa identificarea petei, s-a procedat la redirijarea celor patru nave de interventie ale Agentiei Romane de Salvare a Vietii pe Mare, existente in zona respectiva, pentru neutralizarea petei de produs petrolier prin imprastierea de produs absorbant biodegradabil. In zona s-a deplasat si o nava a Politiei de Frontiera, cu un reprezentant al Administratiei Nationale Apele Romane – DADL Constanta, si a prelevat probe de apa de pe suprafata afectata. Specialistii de la Apele Romane afirma ca plajele si apa de imbaiere de la tarm nu sint afectate, turistii neavind nici un motiv sa-si faca griji.

Nava sub pavilion cambodgian s-a scufundat, joi seara, in apropierea statiunii Venus. Cei sase membri ai echipajului navei Multitrader au reusit sa se salveze. Ei au fost recuperati de Politia de Frontiera din apele marii, unde au fost gasiti plutind in doua ambarcatiuni gonflabile de salvare.

Nava a ancorat joi dupa-amiaza in rada portului Mangalia, iar cind Capitania a luat legatura cu echipajul i s-a transmis ca nu sint probleme la bord. Apoi, cind Multitrader se afla in larg, la 7 mile marine (aproximativ 10 km), echipajul a luat legatura cu Capitania Mangalia si a cerut un remorcher in asistenta, reclamind ca intra apa intr-un tanc de balast si ca nava s-a inclinat 20 de grade. Pina sa ajunga echipele de salvare, vasul s-a scufundat, in momentul de fata aflindu-se la o adincime de 36 de metri.

Capitania Mangalia a alertat Centrul Maritim de Coordonare si Salvare al ANR si Grupul de Interventie si Salvare din Portul Constanta pentru a trimite de urgenta in zona nave de salvare.

Sursă: http://www.cotidianul.ro/index.php?id=12665&art=32990&cHash=e055943ffa

Read Full Post »

Directorul companiei Delta Lotsman care construieşte Canalul Bîstroe, Viktor Bezdolniy, a explicat într-o conferinţă ţinută pe internet câteva din detaliile realizării proiectului ucigaş din Delta Dunării.

Pe parcursul discuţiei, oficialul ucrainean a continuat tonul superior la adresa României, pe care l-a afişat la dezbaterea publică de săptămâna trecută de la Tulcea. Bezdolniy a luat tare România susţinând că ţara noastră „este împotriva proiectul doar din interes economic. România se foloseşte de problema ecologică doar pentru a profita de sprijinul comunităţii internaţionale împotriva Ucrainei ca să obţină închiderea proiectului. Motivul principal este cel ecomonic. În urma realizării proiectului ucrainean, România va pierde monopolul asupra Coridorului VII Pan-European, fapt ce va duce la scăderea rolului politic şi economic în schimbul de mărfuri dintre Occident şi Orient. Pentru România, asta ţine de interesul naţional. Pentru Ucraina înseamnă rezolvarea multor probleme de caracter politic, economic şi social”, a spus Bezdolniy.

„NE MENŢINEM POZIŢIA”. Întrebat despre rezultatele conferinţei Espoo de la Geneva, desfăşurată în urmă cu câteva săptămâni şi în care Ucraina a fost „trasă de urechi” cu privire la proiectului Bîstroe, oficialul ucrainean a spus: „Participanţii români au adoptat o poziţie pur formală. Fără a aduce vreun exemplu concret despre daunele proiectului de restabilire a navigaţiei în sectorul ucrainean al Deltei asupra mediului înconjurător, în contextul transfrontalier, delegaţia română a acuzat Ucraina de numeroase încălcări ale Convenţiei Espoo din punct de vedere formal, şi anume nerespectarea procedurii de realizare a măsurilor prevăzute de Convenţie. Datorită persistenţei delegaţiei ucrainene şi a competenţei de a răspunde la întrebări, am reuşit să ne păstrăm poziţia”, scrie Bezdolniy pe site. Şeful Delta Lotsman susţine că până în iulie 2006, când trebuia să primească un răspuns definitiv din partea comisiei internaţionale de apel a Comitetului Economic European al ONU cu privire la Convenţia Espoo, Ucraina s-a bazat pe faptul că nu există o influenţă considerabilă în contextul transfrontalier în ceea ce priveşte influenţa Bîstroe asupra mediului înconjurător. Asta deşi România şi convenţiile internaţionale susţin cu dovezi ştiinţifice impactul distrugător al lui Bîstroe. Bezdolniy recunoaşte criticile primite la Geneva şi arată că „Ucraina a recunoscut concluziile Comisiei, şi de aceea, începând cu iulie 2006, urmează cu severitate spiritul şi punctele Convenţiei Espoo. Acest fapt a fost dovedit şi în urma consultărilor publice din oraşele Vilcovo şi Tulcea şi, de asemenea, în cadrul Conferinţei de la Geneva (Elveţia) 26-28 iulie 2007”.

FĂRĂ IMPACT. Ucraineanul a precizat că preţul pe care un vas îl va achita pentru a tranzita Canalul Bîstroe va fi stabilit de Guvernul de la Kiev şi de Ministerul Transporturilor din ţara vecină, dar tarifele vor depinde numai de mărimea vaselor. Întrebat despre efectele dezastruoase ale dragărilor realizate în partea ucraineană a Deltei, Bezdolniy a negat aceste lucrări.

„Pe fundul canalului se află nisip mărunt care formează un dig subacvatic de-a lungul ţărmului la o distanţă de 1,5-2 km de gura de vărsare, care se formează la majoritatea râurilor care se varsă în mare. În mare parte, traseul se întinde pe albia râului, iar adâncirea se face doar în vaduri (zone cu adâncime mică). Nu se modifică malurile nici în zona de mare, nici în cea din albie. De aceea, schimările despre care vorbiţi şi care ar putea cauza o catastrofă ecologică nu există”, a conchis oficialul ucrainean, care susţine că ţara sa a inventat lucrările hidrotehnice fără impact de mediu.

Sursă: http://www.jurnalul.ro/articole/98238/bistroe-nu-afecteaza-delta

Read Full Post »

Pretul aurului este mult mai mare decat cel afisat la cumpararea unei bijuterii, deoarece ascude costuri sociale si de mediu greu de imaginat, ce ranesc iremediabil mediul inconjurator. Altfel spus la cumpararea unui inel trebuie sa stii ca simultan achizitionezi 20 de tone de deseuri miniere si o sticla cu cianura de 1 litru. Cianura, una dintre cele mai periculoase otravuri, este acceptata in mediul inconjurator si in comunitatile in care traim pentru a extrage aur, care in proportie de 80% la nivel global are ca destinatie industria bijuteriilor. Acceptam sa ne expunem benevol unui pericol imens pentru sanatatea umana pentru stralucirea unor accesorii. Fie ca esti student sau platitor de taxe (angajat sau antreprenor) costurile prelucrarii cu cianura a aurului vor fi platite si de tine. De exemplu, in urma accidentului de la Baia Mare contribuabilii statului roman trebuie sa achite statului maghiar daune in valoare de 125 milioane $. Campania Romania fara Cianuri! iti ofera sansa sa participi activ la influentarea procesului legislativ de interzicere a utilizarii cianurii in minerit. Parlamentul trebuie sa ine asculte vocea si sa actioneze sub indrumarea noastra. De aceea, timpul acordat de tine pentru sprijinirea acestei initiative este mai pretios decat…aurul si cu cat vom fi mai multi cu atat vocea noastra va fi mai puterinica. Descarca Ghidul Colatita Romania fara Cianuri si urmeaza pasii enumerati. Dedica cateva minute din timpul tau pentru interzicerea cianurii.

Poţi vota împotriva folosirii cianurii aici.

Read Full Post »

Older Posts »