Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for August 2007

STUDIU – Oamenii cred că modul lor de viaţă nu influenţează mediul

Milioane de oameni din toată lumea cred că modul de viaţă şi comportamentul lor nu contribuie în nici un fel la schimbările climatice şi consideră că ar fi un efort prea mare din partea lor să adopte un stil de viaţă “verde”. Aceasta este concluzia unui raport prezentat ieri la Londra.

Aproape un sfert din persoanele chestionate a fost de acord cu următoarele afirmaţii: “Ar fi un efort prea mare să fac lucruri care să nu dăuneze mediului înconjurător” şi “Nu cred că prin comportamentul sau modul meu de viaţă de zi cu zi contribui în vreun fel la încălzirea globală”. Un număr de trei ori mai mare de respondenţi a afirmat că este total de acord cu mesajele ecologiste, pe care le consideră mai degrabă adevărate decât panicoase sau ipocrite. O urmă de comportament ecologist reiese totuşi din acest studiu. Mai mult de jumătate din cei intervievaţi au declarat că nu lasă niciodată televizorul în stand-by peste noapte şi nici nu uită cu orele telefoanele mobile în priză, cu mult peste timpul de încărcare a acestora. În plus, aproape 60% din subiecţi susţin că închid totdeauna lumina atunci când ies din încăpere. Cu toate astea, o cincime spune că nu are nici o problemă dacă lasă televizorul în stand-by şi un procent similar afirmă că închide robinetul la baie în timp ce se spală pe dinţi cu periuţa electrică.

Rezultatele studiului au fost prezentate de Departamentul britanic pentru Mediu, Alimentaţie şi Afaceri Rurale, care a centralizat datele culese de la aproape 4.000 de subiecţi, care au răspuns la întrebări legate de transport, reciclarea deşeurilor, stil de viaţă şi schimbarea obiceiurilor. Studiul este cel mai recent dintr-o serie de şase astfel de proiecte realizate în ultimii 20 de ani, precedentul fiind în 2001. Întrebaţi care ar fi domeniile de care ar trebui să se preocupe guvernele, oamenii au plasat în mod constant mediul pe locul al patrulea în răspunsurile lor, după infracţiuni, sănătate şi educaţie. Spre deosebire de 2001, când 25% din respondenţi au opinat că mediul ar trebui să fie principala preocupare a executivelor, de data aceasta doar 19% din cei intervievaţi au fost de acord cu această posibilitate. Infracţiunile au “câştigat” 10 procente faţă de 2001 (49% faţă de 30%).

ECOLOGIŞTI ŞI NU PREA. Rezultatele arată că 67% din cei intervievaţi au fost de acord că “omenirea este capabilă să găsească metode prin care să rezolve problemele de mediu cu care se confruntă Planeta”. Cu toate acestea, doar 19% consideră că “oamenii de ştiinţă vor găsi soluţii împotriva încălzirii globale fără ca oamenii să fie nevoiţi să facă schimbări majore în modul lor de viaţă”. 17% spun că “schimbările climatice au scăpat de sub control şi este prea târziu pentru a se mai face ceva”. În ceea ce priveşte comportamentul, 71% din respondenţi spun că reciclează mai mult decât o făceau în trecut. Mai mult de jumătate afirmă că aruncă mai puţină mâncare şi au redus consumul de gaze şi electricitate din propriile locuinţe. Aproape trei sferturi folosesc becuri economice. În 2001, doar 31% din respondenţi făceau astfel de afirmaţii. În timp ce 29% din cei intervievaţi spun că fac eforturi să folosească mai puţin maşina personală şi să zboare mai puţin, aproximativ o treime spune că “n-ar prea vrea să facă astfel de schimbări”.

Sursă: http://www.jurnalul.ro/articole/100316/prea-comozi-ca-sa-traim-“verde”

Anunțuri

Read Full Post »

Ecologiştii încep de astăzi un proiect de curăţare şi studiere a bazinelor lacustre de pe versantul sudic al Masivului Făgăraş. Chiar şi aici, într-unul dintre cele mai înalte locuri din România, acolo unde teoretic ajung doar cei care afirmă că iubesc natura, se aruncă gunoaie.

Proiectul nu îşi propune numai aceste două obiective, ci doreşte să transmită un mesaj cu privire la importanţa menţinerii în cele mai bune condiţii a lacurilor de altitudine din România. Totodată, se speră că acesta va fi un proiect-pilot, care va fi repetat în cazul tuturor lacurilor montane din România. Zonele vizate pentru cercetarea şi evaluarea gradului de poluare sunt Capra şi Căpriţa, ambele situate în partea sudică a Masivului Făgăraş, la o altitudine de 2.230 m şi respectiv 2.228 m. Zona este foarte valoroasă: apa se scurge din Capra în Căpriţa printr-un canal de 8 m lungime, iar după ce străbate barajul din spatele Căpriţei (30-35 m) dispare în subteran.

PARTENERIAT. Proiectul va fi realizat în parteneriat de Oceanic-Club din Constanţa, Asociaţia Montan Club Delta din Piteşti, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” Bucureşti, Universitatea „Ovidius” Constanţa şi Muzeul Judeţean Argeş şi are ca scop întocmirea unei hărţi molismologice (cu sursele de poluare) a Lacului Capra şi evacuarea deşeurilor menajere din acest lac. Ecologiştii urmăresc scoaterea deşeurilor din zona submersă şi, în măsura posibilităţilor, sortarea celor reciclabile şi predarea lor centrelor specializate, cercetarea biodiversităţii acvatice şi întocmirea hărţii batimetrice a Lacului Capra.

DESCRIERE. Echipa Oceanic-Club va fi alcătuită din opt membri: doi scafandri, doi asistenţi scufundare şi patru membri ai echipei de suport la mal. Din partea Asociaţiei Montan Club Delta, echipa va fi alcătuită din opt membri (asistent medical, fotograf, salvamontist, cameraman, organizator camp, responsabil echipament), iar din partea Muzeului Judeţean Argeş vor fi trimişi doi reprezentanţi. Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi Facultatea de Ştiinţe ale Naturii a Universităţii „Ovidius” Constanţa vor efectua analizele şi determinările probelor recoltate. Proiectul va începe astăzi şi va dura până la sfârşitul săptămânii. Bugetul operaţiunii este de 6.760 de lei, asigurat aproape în totalitate de voluntarii participanţi la proiect.

Read Full Post »

Guvernatorul Deltei Dunării vrea să dea în concesiune plajele Rezervaţiei, pentru ca acestea să fie administrate de consiliile locale din Sulina, Sfântu Gheorghe şi Corbu. Şi asta deşi plajele sunt zone sălbatice protejate. În plus, este greu de imaginat cum respectivele consilii locale vor amenaja plajele când primăriile nu au bani nici pentru iluminatul public.

Iniţiativa Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării s-a materializat într-un proiect de Hotărâre de Guvern, care a fost înaintat recent primăriilor Sulina, Sfântu Gheorghe şi Corbu. Şeful ARBDD, guvernatorul Paul Cononov, susţine că iniţiativa a venit ca urmare a unor cereri venite de la edilii celor trei localităţi, care ar vrea să administreze respectivele plaje, să le amenajeze şi să obţină profit de pe urma lor. Cel poreclit guvernatorul-gunoier susţine că tot mai mulţi turişti merg pe respectivele plaje şi că ele ar trebui incluse în circuitul turistic, mai ales că şi autorităţile locale doresc acest lucru. Surpriza cea mai mare este tocmai că primarii din respectivele localităţi susţin că nu au făcut nici un fel de cereri în acest fel şi că au primit de la ARBDD respectivul proiect de hotărâre de guvern. Cononov lasă să se înţeleagă că din postul de guvernator trebuie să vină în întâmpinarea consiliilor locale şi să le satisfacă acestora cererile, în loc să aibă grijă de ultimele plaje sălbatice ale Europei.

FĂRĂ FONDURI. Din informaţiile noastre, o astfel de investiţie nu este prevăzută pentru anul acesta în nici unul din bugetele locale ale celor trei localităţi. Mai mult decât atât, va fi interesat de văzut cum va administra Primăria Corbu plaja de la Grindu Chituc, în condiţiile în care localitatea se află la zeci de kilometri de malul mării. Autorităţile locale au dificultăţi şi în a întreţine drumurile din comună şi nu reuşesc nici măcar să schimbe becurile de la iluminatul public. Cum va putea o astfel de primărie să administreze hectare întregi de plajă virgină, să o utileze şi să o aducă la standardele cerute de autorităţile din turism? Cum va putea o astfel de primărie să aibă grijă de zona strict protejată Grindu Chituc, aflată în imediata vecinătate a plajei?

PRECEDENTE. Plajele din Rezervaţie au fost de-a lungul timpului în centrul atenţiei. Mai mulţi afacerişti au încercat de-a lungul anilor să „pună mâna” pe respectivele terenuri. Plaja de la Sulina, cea mai „vânată”, a fost pe punctul de a deveni staţiune turistică de lux, aerodrom sau chiar parc de eoliene. Ultimele iniţiative de acest gen au fost luate în 2006, numai intervenţia prefectului de Tulcea, Chirică Lefter, făcând ca respectivele investiţii să nu se realizeze.

INAMIC. În mandatul guvernatorului Paul Cononov, fost administrator al unei firme de salubritate din Tulcea cu datorii la stat, s-au luat foarte multe decizii controversate de-a lungul timpului. De la cedarea către Ministerul Agriculturii a resursei piscicole, în 2005, fapt ce a dus în scurt timp la un haos de nedescris în pescuitul din Deltă, înşişi pescarii din Rezervaţie cerând disperaţi oprirea braconajului. O dată cu instaurarea prohibiţiei la sturioni, au apărut neregulile în rândul firmelor care se ocupă cu acvacultura. Practic, au existat acuzaţii că acestea au fost lăsate să pescuiască mai mult decât aveau dreptul, inclusiv în prohibiţie. În mandatul lui Cononov, programul de reconstrucţie ecologică pentru care Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării primise diplome internaţionale de recunoaştere a fost îngropat definitiv. Autorităţile îşi exprimă de doi ani doar bunele intenţii în repornirea lui, nefăcându-se de fapt nimic. În plus, gârlele şi canalele Rezervaţiei, mai ales cele turistice, sunt colmatate şi aproape impracticabile, explicaţia fiind tot managementul defectuos practicat de guvernator.

După doi ani de când se află în post, Cononov nu are nici măcar proprietatea termenilor. Acesta spunea recent, într-un interviu, „populaţia piscicolă” în loc de „populaţiile de peşti”.

Pescarii protestează faţă de interzicerea pescuitului
Membrii Federaţiei Pescarilor din Delta Dunării vor protesta în faţa sediului Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, dacă se va aproba propunerea acestei instituţii privind interzicerea pescuitului în Deltă pe perioada caniculei, a anunţat preşedintele FPDD, Lucian Sanda. El a adăugat că protestele nu vor înceta decât atunci când conducerea ARBDD va fi demisă. „În Deltă nu există decât cazuri izolate de mortalităţi la peşti, iar propunerea ARBDD nu are nici un temei. Nu este normal ca pescarii să nu fie consultaţi înainte de a se propune o asemenea măsură. Şi acum se întâmplă exact ca atunci când s-au desfiinţat concesiunile din Deltă”, a afirmat Lucian Sanda. El a adăugat că a anunţat conducerea ARBDD cu privire la posibilul protest al pescarilor şi şi-a exprimat speranţa că propunerea acestei instituţii nu va fi aprobată. „Am discutat deja cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, care au primit propunerea ARBDD, şi sunt convins că măsura de interzicere a pescuitului nu va fi aprobată”, a spus Sanda.

Sursă: http://www.jurnalul.ro/articole/98616/salvati-plajele-deltei-de-guvernator

Read Full Post »

Organizaţiile colective ale producătorilor (Ecotic, Rorec/Ceced şi Recolamp) în colaborare cu Primăria Braşov şi companiile de servicii de colectare Urban SA şi Comprest SA vor demara de la 1 septembrie un proiect pilot de implementare a gestionării deşeurilor electrice i electrocasnice (DEEE).

Proiectul se va desfăşura pe o perioadă de şapte luni. Implementarea proiectului va fi monitorizată de un grup de coordonare format din nouă persoane (un reprezentant al primăriei, câte un reprezentant al firmelor de colectare, al organizaţiilor colective şi consultanţilor străini).

SCOP. Organizatorii proiectului vor să demonstreze că se poate realiza cu succes un sistem de gestionare a DEEE dacă există o strânsă colaborare între principalii actori implicaţi. De asemenea, vor fi monitorizate costurile cuprinse în schema de finanţare a sistemului de colectare, transport şi reciclare sau tratare a deşeurilor. În plus, va putea fi evaluată percepţia populaţiei faţă de organizaţiile producătorilor, iar actorii implicaţi vor căpăta experienţă.

CAMPANIE. Înainte de demararea proiectului-pilot vor fi organizate campanii de conştientizare a populaţiei pentru schimbarea comportamentului consumatorilor în pas cu cerinţele implementării legislaţiei europene în domeniu. În acest sens, în cursul acestei luni, vor fi distribuiţi fluturaşi de informare în gospodării, iar în lunile august şi septembrie se va realiza o campanie cu ajutorul televiziunilor, realizată şi finanţată de Guvern. „Din experienţele altor state se consideră că vor fi necesari mulţi ani pentru schimbarea comportamentului populaţiei. Din acest motiv, campania din acest an constituie începutul unor campanii de durată pentru care vor fi responsabili Guvernul, primăriile şi producătorii. Un rol foarte important pentru captarea atenţiei populaţiei îl are mass-media”, a explicat Valentin Negoiţă. Campania va include ştiri, articole şi reportaje în principalele medii de informare din Braşov. Un factor important pentru derularea cu succes a proiectului îl constituie organizarea sistemelor de preluare a deşeurilor prin retail. Firmele de retail, pe lângă obligaţia legală de a prelua aparatul vechi atunci când se achiziţionează unul nou, au posibilitatea de a stimula vânzările de echipamente prin programe de promoţii, ce vor fi popularizate în cadrul proiectului-pilot.

Obligaţii
Organizaţiilor colective le revine obligaţia de a furniza containere la punctele de colectare municipale şi retaileri, fie prin achiziţionarea de containere de către organizaţiile producătorilor, fie prin contracte cu firmele de colectare. De asemena, transportul deşeurilor de la retaileri şi punctele de colectare municipale la facilităţile de tratare şi reciclare, precum şi eliminarea nepoluantă a acestora sunt responsabilităţile organizaţiilor colective. Acestea mai au şi obligaţia de a raporta date
de la punctele de colectare.

Sursă: http://www.jurnalul.ro/articole/99047/brasov-deseuri-colectate-ecologic

Read Full Post »

Bombă nucleară la 100 de kilometri de Bucureşti
În ciuda protestelor ecologiştilor, în Bulgaria se construieşte o nouă centrală nucleară. Proiectul a obţinut finanţarea europeană şi va fi realizat folosindu-se o tehnologie sovietică.

„La Centrala Nucleară Belene se construieşte folosindu-se componente sovietice ieşite din uz” este semnalul de alarmă tras de organizaţia ecologistă „Friends of the Earth Europe”. Centrala de la Belene de la 100 de kilometri de Bucureşti a făcut obiectul mai multor reclamaţii în anii ’90 din partea României şi a mai multor organizaţii ecologiste până s-a renunţat la construcţie. Aceasta a fost recent reluată iar la Bucureşti nu se mai spune nimic cu toate că acum mai mulţi ani centrala era considerată un mare pericol. Anul trecut, preşedintele Băsescu lăuda proiectul şi ” excelenta colaborarea româno-bulgară”.

TEHNICĂ SOVIETICĂ. Situaţia de azi la Belene a fost semnalată de postul de radio „Deutsche Welle”. Centrala nucleară a primit o finanţare europeană. Banca Naţională Paris a câştigat oferta publică de 250 milioane de euro cu care compania de electricitate NEK va construi primul segment din centrala nucleară. Mai multe organizaţii ecologiste au protestat deja în mai multe rânduri faţă de decizia băncii francere. La sediul BNP, din Bruxelles, relata Deutsche Welle, protestatarii s-au îmbrăcat în costume de protecţie şi au declarat banca franceză „contaminată radioactiv”. Alte manifestaţii de protest s-au înregistrat la Paris şi în alte oraşe din Franţa. Dar şi la Berlin, Viena sau Amsterdam. Este interesant faptul că BNP Paribas este singura bancă europeană care a acceptat finanţarea proiectului bulgăresc. Alte 11 bănci europene, printre care Unicredit, Deutsche Bank, KBC, Commerzbank, Societe General, Citzbank sau Credit Suisse au refuzat orice participare, mai subliniază postul de radio german.

LICITAŢIE TRUCATĂ. Daniel Meijers, director al organizaţiei ecologiste „Friends of the Earth Europe” a declarat la Deutsche Welle: „La construcţia centralei nucleare de la Belene, se vor folosi părţi care au fost construite pentru proiectul anterior. Este un model rusesc care s-a folosit până acum numai în India şi China. Nu este foarte clar cum va funcţiona şi nici dacă este sigur pentru populaţie fiindcă reprezintă o combinaţie de tehnologie rusească, cu câteva componente vestice. Nu este centrala cea mai sigură din câte s-au făcut până acum.” Meijers vorbeşte şi de neregularităţi la licitaţie: „A fost şi o companie canadiană care a vrut să construiască la Belene, dar au renunţat din cauza fraudei săvârşite la licitaţia publică. Bulgarii i-au vrut pe ruşi şi nu pe canadieni. Este o întreagă afacere ilegală în Bulgaria cu achiziţiile publice.”

IMPLICAREA GAZPROM. Mai multe bănci ruseşti sunt interesate de finanţarea centralei nucleare Belene. Pentru finalizarea proiectului sunt necesare patru miliarde de euro. Presa bulgară a scris însă, conform postului de radio german, că indiferent care companie va fi selecţionată, aceasta va fi controlată de gigantul rusesc Gazprom, care este legat de Kremlin şi reprezintă „arma energetică” a lui Putin. Gazprombank deţine 51% din acţiunile Atomstroiexport, care va utiliza ca subcontractor compania franceză Framatome. Proiectul noii centrale nucleare prevede construcţia a două reactoare VVER de concepţie rusească de câte 1.000 megawaţi, identice cu cele de la Unităţile 5 şi 6 de la centrala nucleară Bulgară de la Kozlodui.

AMENINŢĂRI UITATE LA BUCUREŞTI. Planurile la Belene datează de la începutul acestui an dar nimeni de la Bucureşti nu a iniţiat nici un protest. Acum câţiva ani proiectul Belene era considerat de Ministerul Mediului de la Bucureşti unul din cele patru ameninţări majore de mediu pentru România, alături construcţia canalului Bâstroe. La finele lui 2004, când Bulgaria semna ultimele acorduri cu compania Parsons E&C Europe Ltd. pentru construcţia celei de-a doua centrale nucleare din Bulgaria, România a prezentat un raport asupra problemelor de mediu ridicate de acest proiect, în care se preciza că portul Belene este situat la 13 kilometri de Zimnicea şi la mai puţin de 100 de kilometri de Bucureşti.

„COOPERAREA EXCELENTĂ” A LUI BĂSESCU. Într-un interviu acordat anul trecut cotidianului bulgar Standart, preşedintele Băsescu lăuda centrala de la Belene. „Aceasta demonstrează încă o dată cooperarea excelentă între autorităţile române şi bulgare şi între ministerele Mediului din cele două ţări”, aprecia Traian Băsescu. La acea vreme Ministerul Mediului era condus de pedista Sulfina Barbu.

Sursă: http://www.jurnalul.ro/articole/99204/centrala-nucleara-din-fiare-vechi

Read Full Post »

Şeful Gărzii de Mediu, liberalul Octavian Popa, a simţit nevoia să-şi facă un bilanţ de activitate la câteva zile după ce preşedintele Băsescu a rezolvat problema gunoaielor de la ieşirea din Capitală, de pe cheiul Dâmboviţei. Popa a vorbit despre amenzile aplicate de Gardă, despre DN 66A şi despre faptul că va propune înfiinţarea unor
tribunale de mediu.

Respectivele tribunale ar trebui înfiinţate, în opinia lui Octavian Popa, ca să se ocupe cu soluţionarea problemelor juridice care apar în desfăşurarea activităţii instituţiilor de control din acest sector. „Din cauza necunoaşterii legislaţiei de mediu de către unii judecători, multe din procesele deschise de către unii agenţi economici împotriva GNM sunt câştigate de aceştia. Consider că acest tip de probleme ar trebui soluţionat de tribunale specializate”, a declarat comisarul general. Popa a anunţat că va cere monitorizarea juriştilor Gărzii. Aceştia vor fi redistribuiţi în comisariatele judeţene din teritoriu şi se vor implica în activităţile de control ale comisarilor Gărzii pentru o „cunoaştere cât mai exactă a problemelor cu care se confruntă aceştia”. GNM va colabora cu case de avocatură cu care va încheia contracte pentru a fi reprezentată în instanţă în cazul unor procese intentate de anumite instituţii. Un astfel de exemplu este Drumul lui Băsescu. După cum se ştie, Parchetul General a demarat o anchetă împotriva Gărzii după sistarea lucrărilor la DN 66A. „Din cauza faptului că 70% din contestaţiile depuse de către diverşi agenţi economici sunt câştigate de aceştia, în defavoarea Gărzii, din cauza unor vicii de procedură, avem în vedere inclusiv modificarea procesului-verbal care se încheie în prezent la aplicarea unei amenzi şi a cărei structură trebuie regândită”, a spus Popa.

AMENZI ŞI AMENZI. Garda Naţională de Mediu a aplicat între iunie şi iulie 2007 amenzi în valoare de aproape 17 milioane de lei pentru poluarea mediului şi controlul habitatelor naturale. Cele mai multe amenzi s-au dat pentru poluările accidentale şi neanunţarea acestora, gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor, neîndeplinirea măsurilor impuse la controale anterioare, lipsa acordului sau autorizaţiei de mediu şi nerespectarea prevederilor din acestea. Pentru poluare s-au dat 979 de sancţiuni principale şi 20 de sancţiuni complementare, în valoare totală de aproape 13 milioane de lei, pentru 4.167 agenţi economici. În ceea ce priveşte activitatea de control a habitatelor naturale, biodiversităţii şi ariilor naturale, Garda a dat 225 amenzi, de aproape 4 milioane de lei, 66 avertismente, 14 suspendări de activitate şi patru sesizări penale, 70% din activitatea acestui sector fiind neplanificată. Amenzile au fost aplicate pentru depozitare de deşeuri în arii protejate, pentru arderea miriştilor sau a vegetaţiei forestiere, pentru tăieri ilegale sau pentru braconaj.

Primării penalizate
În ceea ce priveşte acţiunea preşedintelui Traian Băsescu, Octivian Popa a spus că Garda Naţională de Mediu a amendat, în urmă cu două săptămâni, toate cele şase primării de sector din Bucureşti cu câte 10.000 lei pentru proasta gestionare a deşeurilor. „Am ales aplicarea de amenzi mai mici pentru primăriile de sector, deoarece consider că rolul GNM nu este, în primul rând, acela de a amenda, ci, mai degrabă, de a preveni nerespectarea legislaţiei de mediu”, a spus Octavian Popa. Acesta a anunţat că în prezent poartă discuţii cu toate primăriile localităţilor din jurul Bucureştiului, pentru a rezolva problema deşeurilor de materiale de construcţii de pe şoseaua de Centură şi că s-au început negocieri cu firme specializate, care să ridice aceste deşeuri. „Atât autorităţile locale, cât şi firmele care se ocupă cu colectarea deşeurilor vor fi controlate permanent, iar în cazul în care se vor constata noi abateri vor fi sancţionate până la remedierea completă a problemei gestionării deşeurilor, atât din Capitală, cât şi din jurul acesteia.”

Sursă: http://www.jurnalul.ro/articole/99140/tribunale-de-mediu

Read Full Post »

Vom începe un itinerar prin spaţiul geografic al României, având ca subiect impactul negativ asupra mediului al centrelor industriale comuniste. Prima oprire este în judeţul Sibiu, unde oraşul Copşa Mică a devenit cunoscut în toată Europa drept cea mai poluată aşezare a „bătrânului continent”.

Loc blestemat

Inaugurată în 1939, fabrica de prelucrare a zincului şi a plumbului din concentrate miniere a constituit un pas înainte pentru dezvoltarea economică a oraşului. Totuşi,… (continuarea aici)

Read Full Post »

Older Posts »