Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Mai 2007

MANTALE – TUN IMOBILIAR ÎN NORDUL CAPITALEI
     
 

Infloresc afacerile cu drepturi litigioase cumpărate de la moştenitorii care trebuie să primească pământ în zonele „de aur” din Capitală. „Jurnalul Naţional” scrie că într-o singură zi, la începutul acestui an, au fost rezolvate patru dosare în care sunt implicate nume sonore şi terenuri extrem de valoroase din nordul Capitalei. Comisia pentru Aplicarea Fondului Funciar, care se ocupă de aceste retrocedări, este condusă de prefectul Mioara Mantale. Aceasta nu a putut fi contactată de Antena 3 pentru o reacţie în legătură cu acest subiect.

Zona verde din Nordul Bucureştiului riscă să se transforme într-un cartier rezidenţial, avertizează ziariştii de la „Jurnalul Naţional”. Cel care are cea mai generoasă ofertă de teren este Gigi Becali. Acesta a cumpărat drepturile litigioase pentru 27 de hectare.
Becali susţine că acestea s-ar găsi exact în curtea Institutului de cercetare pentru pomicultură. Hectarele au fost cumpărate de la Radu Miclescu.

citeste mai departe

Mantale – tun de 120 de milioane de euro

2007 05 30| de Iulia Barbu

Comisia Municipiului Bucureºti pentru Aplicarea Fondului Funciar a validat într-o singurã zi, la 26.01.2006, patru dosare de retrocedare pentru nordul Bucureºtiului. Cel mai valoros dintre ele pretinde 12 hectare în Bãneasa. Acesta îi aparþine lui Viorel Nicoarã, ieºean de-al prefectului Mioara Mantale.

LEGÃTURI… Fãrã o legislaþie care sã le protejeze activitatea, dar ºi cu sprijinul tacit al instituþiilor statului, averea verde din Nordul Bucureºtiului riscã sã se transforme într-un cartier rezidential. Cel care are cea mai generoasã ofertã de teren este Gigi Becali. Acesta a cumpãrat drepturile litigioase pentru 27 de hectare. Becali susþine cã ele s-ar gãsi exact în curtea Institutului de cercetare pentru pomiculturã.

http://www.jurnalul .ro/articol. php?artGlobalId= 93656

Observator

Afaceri de top pentru Mantale si amorezul ei

Persoanele aflate în anturajul Mioarei Mantale par sã fie lovite de sansã. Mai devreme sau mai târziu, acestora le iese în cale câte o afacere tentantã. Iubitul Mioarei Mantale, Silviu Vãduva, a fost pe punctul sã devinã proprietarul unui teren pe Soseaua Kiseleff, în schimbul unei sume cu mult sub cota de piatã a zonei. Cititi si: Mantale – tun de 120 de milioane de euro (JN / 30 mai 2007)

 

 

http://www.jurnalul .ro/articole/ 93779/afaceri- de-top-pentru- amorezi

Anunțuri

Read Full Post »

Haideti sa facem un aer mai curat pentru copiii nostri!

Efectul defrisarilor masive din ultimii ani ne afecteaza pe toti, indiferent
daca locuim in mijlocul unui oras sau la marginea unei (foste) paduri. Cu
totii contribuim la aceasta distrugere! O persoana ‘consuma’ anual aprox.
65m3 de lemn – transformati in 320 kg hartie (ziare, reviste, ambalaje,
documente de birou etc).
Cei de la mediaORG
cred a este momentul sa inversam acest proces. Nu au descoperit un vechi tratat
de alchimie, ci au gasit o solutie extrem de simpla prin care salveaza
copaci de la taiere, refac padurea si, in plus, reduc cantitatea de deseuri
care ajunge in natura.

Este o solutie atat de simpla incat mediaORG se intreba de ce nu a facut
nimeni asa ceva inaintea lor: ei strang hartie de la firme (mici si mari), o
duc la un centru de colectare si, cu banii primiti, cumpara puieti pe care-i
planteaza in parcuri sau in locul copacilor taiati in zone forestiere.

www.copaculdehartie.ro/proiect.html

Read Full Post »

Iată ce se întâmplă în judeţul Braşov…

„Una dintre ultimele oaze de sălbăticie şi natură din jurul acestui oraş mare şi poluat, masivul Piatra Mare, este acum degradat sistematic de oameni demenţi, care îşi găsesc refugiul în zgomot şi fum, obsedaţi ai vitezei. Călare pe ATV-uri şi motociclete, acestia au transformat Drumul familiar într-un bulevard al zgomotului, într-o zonă în care ursul şi lupul mai sunt încă o prezenţă obişnuită, în care mai poţi vedea toamna cerbi de 300 kg şi unde mai toacă primăvara cocoşul de munte(pe care am avut privilegiul să-l aud şi anul ăsta, şi chiar de pe poteca Drumului familiar). Am făcut sesizări către Garda de Mediu Braşov (care au confirmat că ceea ce se întâmplă contravine legilor silvice), Jandarmeria Montana şi autorităţile silvice ale oraşului Săcele (sub jurisdicţia cărora se află zona), dar până acum fără rezultat. Nici măcar bariera din Valea Sipoaia, nici măcar copacii căzuţi pe potecă nu îi pot opri pe aceşti disperaţi.

Ştiţi că una e când un singur om ridică vocea, şi alta când o întreagă organizaţie. Din punctul meu de vedere, cei care iubim acest masiv avem datoria morală să spunem ceva, să nu acceptăm pasiv degradarea acesei valori.

FAC UN APEL, CĂTRE MEMBRII ORGANIZAŢIILOR DE PROTECŢIA MEDIULUI ŞI AI CLUBURILOR MONTANE DIN BRAŞOV, SĂ FACĂ CEVA PENTRU STOPAREA ACESTUI FENOMEN. DACĂ NOI NU SPUNEM NIMIC, CINE O VA FACE? OPRIŢI ATV-URILE! OPRIŢI DEGRADAREA PIETREI MARI!!
Sursă: http://alpinet.org/main/stiri/stiri_ro_t_a-s-o-s-piatra-mare_id_3569_zone_0.html

Read Full Post »

Astăzi sosesc în România tehnicieni din Ministerului Mediului din Italia , în vederea perfectării unui acord privind transferul de gunoaie menajere. Vizita are loc pe fondul scandalului deşeurilor din oraşul Napoli şi provincie, care a suscitat noi proteste în Italia. Dacă Napoli a început să respire, nu acelaşi lucru se poate spune despre restul provinciei.

În provincia Salerno, sute de persoane care se opun redeschiderii locaţiei de depozitare din Parapoti, au ocupat gara din Montecorvino. Circulaţia trenurilor între Salerno şi Battipagia a fost întreruptă timp de circa 3 ore şi jumătate.
Preşedintele Italiei, Giorgio Napolitano i-a telefonat duminică, în cursul după-amiezei, primarului din Montecorvino Pugliano unde sute de persoane au ocupat gara pentru a protesta împotriva descărcării gunoaielor la Parapoti.
La Parapoti, protestatarii au ameninţat cu ocuparea sediilor electorale din localităţile vecine.
Ministerul român al Mediului şi Dezvoltării Durabile a precizat, ieri că România nu a primit nicio solicitare oficială de depozitare şi incinerare pe teritoriul său a unei cantităţi de deşeuri care să provină din Italia. Ministerul precizează că orice import de deşeuri este autorizat de Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului (ANPM), pe baza unei notificări din partea statului care doreşte să facă o astfel de operaţiune. Conform acestei proceduri, autorităţile româneşti nu au fost notificate în legătură cu dorinţa vreunei ţări de a depozita sau incinera în România o cantitate de deşeuri. Pentru a evita apariţia unor transporturi ilegale de deşeuri, ministrul Attila Korodi a cerut ANPM să informeze toţi proprietarii sau administratorii de spaţii de depozitare de deşeuri în privinţa condiţiilor legale pentru desfăşurare de activităţi în acest domeniu că încălcarea acestora atrage sancţiuni prevăzute de lege.

Sursă: Cronica Română (via Forumul ZAPODIA)

Read Full Post »

Încălzirea globala ucide anual 150.000 de persoane

Un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că schimbările produse de către oameni asupra climei Pământului au ca rezultat moartea anuală a peste 150.000 de persoane şi îmbolnăvirea a cel puţin 5 milioane.

Cercetătorii de la Universitatea Wisconsin-Madison şi cei ai Organizaţiei Mondiale au descoperit că fluctuaţiile de temperatură influenţează sănătatea oamenilor în mai multe moduri, printre care cel de răspândire al bolilor infecţioase si declanşarea de valuri de căldură şi inundaţii, medii propice pentru apariţia bolilor.

În mod ironic, s-a descoperit că locurile care au avut cea mai mică influenţă asupra încălzirii globale a planetei au acum cel mai mult de suferit de pe urma temperaturilor ridicate.

„Cei care sunt cei mai puţin responsabili si cărora le este cel mai dificil să facă faţă emisiilor de gaze de seră ce au dus la încălzirea globală sunt cei mai afectaţi”, a declarat autorului studiului, Jonathan Patz.

Unul dintre exemple este continentul Africii, care are printre cele mai scăzute emisii de gaze de seră, şi, paradoxal, ţările de aici sunt printre cele mai afectate de bolile influenţate de schimbările de temperatură.

„Multe dintre cele mai devastatoare boli din ţările sărace, printre care malaria, diareea şi malnutriţia, sunt extrem de sensibile la schimbările climatice”, a declarat co-autorul studiului, Diarmid Campbell-Lendrum.

Pe partea opusă a baricadelor, Statele Unite, una dintre tarile cu cele mai ridicate emisii de gaze de seră, nu a ratificat încă tratatul de la Kyoto. Patz şi colegii săi au evidenţiat obligaţia morală a Statelor Unite şi a ţărilor europene de a reduce factorii ce duc la încălzirea globală.

Pe aceeaşi temă: Nu vom mai avea gheata in zona arctica

Read Full Post »

Pădurea din jurul satului mehedinţean Vlădăşeşti a căzut pradă hoţilor de lemne. În timp ce proprietarii sunt ameninţaţi cu moartea, dacă suflă o vorbă, autorităţile se ascund în spatele unor legi interpretate după bunul plac.

Vlădăşeşti. Un sătuc uitat de lume şi de Dumnezeu, cu doar 200 de suflete. Trăiesc de pe o zi pe alta, fără nici un venit. Doar cu ce câştigă din munca de pe câmpuri. De fapt, cu ce mai rămân din ea. Aici, bandele de hoţi din satele învecinate terorizează populaţia cătunului, iar după lăsarea întunericului doar un nebun mai are curajul să iasă pe uliţe.

CRIMĂ. Peste 20 de hectare de pădure au fost pur şi simplu rase de la începutul anului. Şi asta numai în satul Vlădăşeşti. La nici doi kilometri depărtare, în satul Cernaia, alte 25 de hectare de pădure au avut aceiaşi soartă, în timp ce de pădurea dijmuită de Ocolul Silvic Corcova, de care aparţin cele două sate, nu s-a atins nimeni. Ambele suprafeţe „defrişate” se află în proprietate privată. De cum se lasă seara şi până în zorii zilei, pădurile din zonă sunt puse la pământ de bandele de hoţi de care nimeni nu se poate atinge. „Am fost într-o noapte în pădure cu poliţistul şi cu pădurarul şi am dat peste cel puţin 60 de hoţi care ne-au luat la goană cu securile. Nu poate nimeni intra în pădure în afară de hoţi”, declară primarul Corcovei, Adam Durac. „Hoţii nu au ţinut cont cui aparţine pădurea. Doar a statului să nu fie! Pădurea mea a fost devastată. Am făcut cerere la Direcţia Silvică să închei contract de pază cu ei, dar m-au refuzat. Eu singur nu o pot păzi, că mă omoară hoţii. De nenumărate ori am fost fugărit de hoţi cu securile şi cu topoarele”, declară Titu Popescu din Vlădăşeşti. De altfel, nici cei care au încheiat contract de pază cu Direcţia Silvică nu au scăpat de atacurile hoţilor. „Am plătit 200 de RON pe an pentru paza pădurii, dar acum nu mai am un copac în picioare. Am depus plângeri la Ocolul Silvic Corcova, la Direcţia Silvică, la Poliţie, dar degeaba. Nu ştiu nici cum voi mai putea să-mi recuperez masa lemnoasă”, povesteşte un alt păgubit, Vasilică Tipărescu.

ASOCIEREA. Directorul Direcţiei Silvice Drobeta Turnu Severin, Ştefan Lăzărescu, nu crede că şi celor care au contract de pază cu Direcţia Silvică li s-a furat lemnul: „Cei ce nu au contract cu noi să-şi păzească singuri proprietăţile. Titu Popescu a venit să facă cerere, dar nu am fost de acord. Pădurarul nu poate păzi o bucăţică de pădure înconjurată de suprafeţe private. Să se asocieze mai mulţi săteni şi apoi să încheie contract cu noi. Sunt sigur că jaful acesta a fost făcut în urma unei înţelegeri între hoţi şi proprietari”.

Sursă: http://www.jurnalul.ro/articole/93363/jaf-in-codrii-mehedintiului
Există cadrul legislativ necesar rezolvării acestei probleme? De competenţa cui este lichidarea acestor bande de hoţi? De ce presa nu aprofundează subiectul?…

Read Full Post »

Piatra Craiului, cu diploma
25 Mai 2007
Ovidiu Eftimie

Parcul National Piatra Craiului a primit ieri Diploma Europeana pentru Arii Protejate.
Distinctia, oferita de Consiliul Europei, plaseaza parcul sub patronajul institutiei europene. In Romania, numai Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a mai primit o astfel de diploma.

„Aceasta distinctie europeana recunoaste nu doar calitatea unui anumit sit, ci si eficienta sistemului de protectie si managementului aplicat. Totodata, obliga autoritatile locale pentru continuarea unui management performat al parcului, atat in protejarea zonei, cat si in promovarea acesteia. Este o diploma rara care a mai fost acordata la 68 de locuri din Europa in ultimii 30 de ani”, a spus Robert Palmer, directorul Directiei de Cultura, Patrimoniu Cultural si Natural a Consiliului Europei, dupa inmanarea diplomei.

Aceasta este acordata pentru o perioada de cinci ani, timp in care un expert desemnat de Consiliul Europei va monitoriza permanent situatia la fata locului.

Distinctia impune obligatii

Acordarea diplomei presupune si respectarea a doua recomandari care se refera la o mai buna gestionare a deseurilor si la un management mai bun al padurilor de pe raza parcului national. „Dupa infiintarea parcului in 2002, acesta este cel mai important eveniment in istoria noastra si confera valoare Parcului National Piatra Craiului.

Pe de alta parte, ne creeaza mai multe obligatii pentru ca vrem sa mentinem aceasta distinctie”, spune si directorul parcului, Horatiu Hanganu. In Romania exista in prezent 13 parcuri nationale si 13 parcuri naturale. Parcul National Piatra Craiului se intinde pe o suprafata de 14.800 de hectare, pe teritoriile judetelor Brasov si Arges. 53% din suprafata parcului se afla pe teritoriul judetului Brasov.

Read Full Post »

Older Posts »