Aici va rog sa introduceti produse ecologice, cu descriere pe scurt si date contact pentru cei interesati.
Această pagină are următoarele subpagini.
Inscrie-te la newsletter
Pagini
-
a
-
Articole recente
- Ce le cerem politicienilor in aceasta campanie electorala?
- Nu mai arunca uleiul la chiuveta!
- RUSINE romanilor imputiti, dar si “Apelor Romane” si Garzii de Mediu!!
- Azi, 22 aprilie, e ZIUA PAMANTULUI. Participa si tu la evenimentele din orasul tau
- Toata planeta va stinge lumina sambata timp de o ora. Tu ce vei face ?
Grupul discutii Antipoluare- Ultima strigare !!! Bruxelles ; Roma ;- 600 Lei !
- Ultima strigare !!! Bruxelles ; Roma ;- 600 Lei !
- Ultima strigare !!! Bruxelles ; Roma ;- 600 Lei !
- WATCH LIVE! - Romania Youth Leadership Forum
- miting miercuri 10,30: PUZ Palatul Stirbei
- Canada interzice administrarea vaccinului impotriva gripei porcine
- Iesenii sunt invitati cu deseuri la primul Festival de Film Document
- Haideti sa plantam la Ciorogarla!
- Atentie intreprinzatori ! O sansa de castig unica in timpul crizei!
- Haideti sa plantam la Ciorogarla!
-
comentarii recente
Julie on Centre colectare hartie Julie on Centre colectare hartie moscraciun24 on ONG-uri mediu V-am otravit! | Some… on Nu mai arunca uleiul la c… andrei on SESIZARI URGENTE DE LA DV… -
Meta
Arhivă
-
Top Posts
-
Top Clicks
-
Blog Stats
- 110,888 hits
-
My blog is worth $36,234,00.
How much is your blog worth?
Vizitatori, incepind cu 26 sept 08
-
Se folosesc si in Romania produse de uz casnic ecologice in circuit inchis, dar pt. oricine vrea. Important e sa vrei sa te ajuti pe tine si implicit pe altii!
Cntact: azi2002ro@yahoo.com
Ecojeanşii sunt făcuţi din bumbac organic, au … Jeanşii au fost mai bine de 100 de ani unul dintre cele mai neprietenoase articole faţă de mediu.
Industria ecofashion este la noi abia la început, producătorii şi designerii autohtoni începând timid să folosească materiale şi tehnologii ecologice. Nu acelaşi lucru se poate spune despre creatorii renumiţi, care au deja vechime în utilizarea materialelor organice. Timid îşi face apariţia la noi şi ecoeticheta pentru produsele textile care descrie exact compoziţia fibroasă a produsului şi indicii de toxicitate.
Faptul că pesticidele care sunt folosite pentru a proteja culturile de plante destinate industriei textilă dăunează faunei, contaminează alte produse şi ajunge în alimente nu este un secret. Chimicalele utilizate pentru a vopsi şi decolora materialele poluează mediul şi afectează sănătatea oamenilor. Hainele vechi pe care le aruncăm ocupă inutil spaţiu important, de fapt dimensiunile crescânde ale gropilor de aruncare a deşeurilor este o sursă principală de poluare.
Ecofashionul urmăreşte să protejeze mediul înconjurător, sănătatea consumatorilor şi să îmbunătăţească condiţiile de lucru pentru muncitorii din industria textilă. Hainele ecologice sunt realizate din textile naturale organice, cum ar fi bumbacul cultivat fără pesticide sau mătasea obţinută de la viermii de mătase crescuţi în mediu organic.
Totodată, aceste haine nu presupun utilizarea înălbitorilor şi a substanţelor chimice pentru vopsirea lor şi sunt confecţionate şi din materiale reciclate. Haine de calitate pot fi obţinute prin reutilizarea hainelor second-hand sau chiar a peturilor. Ecomioritic fashion Designerii autohtoni trag cu ochiul la francezi şi încet-încet deprind din secretele ecotrendului. „Am introdus în colecţiile mele astfel de materiale şi, deşi mai scumpe, s-au vândut foarte bine. Deci interes există şi la noi, mai ales pentru cunoscători. Deocamdată, brandurile autohtone renunţă la sintetic mai ales pentru partea de dedesubt a hainelor, mă refer la căptuşeală, care e înlocuită cu tricot din bumbac sau mătase.
N-aş spune că la noi publicul mare apreciază hainele eco, dar există nişe care au ajuns la un anumit nivel de trai şi care chiar pun preţ pe aceste produse”, spune Liliana Ţuroiu Udrea, designer şi preşedintele Asociaţiei de Modă din România. În Franţa, cercetarea în domeniul textilelor ecologice a luat o amploare deosebită, mai multe proiecte guvernamentale încurajează producţia de astfel de haine. Pornind de la cultivarea plantelor, proces tehnologic, promovare şi cercetare – totul primeşte sprijin de la stat. „Francezii au şi acel tip de etichetare pe care îl găsesc foarte benefic.
Pe etichetă sunt explicate care sunt etapele prin care planta ajunge produs de îmbrăcăminte şi beneficiile utilizării lui. Asta ca marketing funcţionează foarte bine, omul este satisfăcut spunându-i-se că face un bine cumpărând. Şi la noi ar trebui să se pună accent pe cercetare. Pentru că hainele eco nu sunt un trend care să se evapore în timp, ele nu depind de gust, ci de nevoi. Suntem înconjuraţi de atâtea surogate, încât vom căuta tot mai mult lucrurile naturale”, adaugă Liliana Ţuroiu Udrea.
Jeanşii devin tot mai „verzi” Procesul de fabricaţie a blugilor, din cauza chimicalelor folosite şi a procedurilor în sine, îi face unul dintre cele mai neprietenoase articole de îmbrăcăminte din punct de vedere ecologic. Abia în anul 2000, producţia de jeanşi s-a acomodat cu mediul şi a început să-l respecte, dar mai mult de 100 de ani blugii i-au fost duşmani.
Asta a şi crescut preţul lor, însă ca să scape de aceste costuri, marile firme produceau iniţial în ţări mai puţin prietenoase cu omul şi cu ecosistemele. Anul trecut a apărut în sfârşit pe piaţă produsele şi de calitate, şi elegante, şi „health and safe”, şi „atente” faţă de mediu. Marii producători impun trendul “eco” denim pentru a nu-şi pierde o nişă de piaţă importantă, cea a iubitorilor de mediu. Unele companii au început deja să folosească bumbac organic, cânepă şi bambus în procesul de producţie al blugilor.
Compania Del Forte a lansat proiectul ReJeaneration prin care îşi încurajează cumpărătorii să returneze blugii vechi pentru a fi reciclaţi în noi perechi de denim. Iniţiativa, în afară de faptul că oferă un discount de 10%, dă senzaţia cumpărătorului că face ceva pozitiv pentru mediul înconjurător. Howies, o companie online din Marea Britanie, a lansat Plantation jeans – o ediţie limitată de blugi la fabricarea cărora se folosesc doar vopsele naturale. Companiile mari, care sunt cele care pot determina o reală schimbare în industria jeanşilor, adoptă şi ele o atitudine “verde”.
Levi’s a lansat linia Eco, la producţia căreia se folosesc doar vopsele biodegradabile, bumbac organic 100%, nasturi din coajă de nucă de cocos şi etichete din celuloză. În acelaşi spirit ecologic, Loomstate şi Edun utilizează doar bumbac 100% organic. Eco etichetarea Conform normelor UE, producătorii de articole textile sunt obligaţi ca pe respectivele articole să ataşeze eticheta care descrie compoziţia fibroasă şi indicii de toxicitate. Obiectivele etichetării ecologice sunt protejarea sănătăţii umane, a mediului, utilizarea de produse şi servicii cu impact ecologic redus asupra mediului pe durata întregului lor ciclu de viaţă – consumuri reduse de materii prime, materiale, apă, energie.
Specificarea indicilor toxici din compoziţia produsului pe etichetă ajută la eliminarea unor riscuri dintre cele mai diferite. Spre exemplu, formaldehida poate produce iritaţii, ulceraţii la gât, esofag, stomac, nas, ochi şi piele, metalele grele produc boli grave, dermatite, distrugerea rinichilor, anemie şi fragilizarea scheletului. De asemenea, expunerea la cromul hexavalent poate provoca: ulceraţii ale pielii; iritaţii ale mucoasei nazale; uneori şi modificarea activităţii enzimatice.
În România a fost introdusă eticheta ecologică RO-Flowe, similară etichetei europene pentru grupul de produse textile. Autoritatea Competentă pentru acordarea etichetei ecologice este Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului prin Comisia Naţională pentru Acordarea Etichetei Ecologice. „Beneficiile ECO-Etichetării ar fi creşterea oportunităţilor la export prin conformarea cu legislaţia internaţională şi câştigarea cumpărătorilor îngrijoraţi de propria lor sănătate; asigurarea stării de sănătate a consumatorilor; un altul ar fi economiile financiare obţinute prin optimizarea proceselor, şi mai ales îmbunătăţirea performanţelor de mediu – eliminarea substanţelor toxice şi periculoase”, e de părere Iuliana Dumitrescu, directorul Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie.